Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Cotidianul
Anul şi data apariţiei: 27.01.2009
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: ştiri
Titlul articolului: Neofasciştii au atacat imigranţi români în Italia
Acces online: https://old.cotidianul.ro/neofascistii_au_atacat_imigranti_romani_in_italia-71411.html


Mai mulţi demonstranţi neofascişti au atacat imigranţi români şi albanezi în Guidonia, unde zilele trecute a fost comis un viol în legătură cu care un român este principalul suspect, relatează Financial Times.

 

 La Roma, autorităţile au decis zilele trecute să plaseze în arest la domiciliu un tânăr italian în vârstă de 22 de ani acuzat că ar fi violat o fată de 25 de ani. Aceast decizie a generat o polemică aprinsă. Primarul Gianni Alemanno a vorbit de un "semnal greşit", cerând justiţiei "să revoce arestul la domiciliu al acuzatului şi să opteze pentru un proces rapid, care să stabilească definitiv responsabilitatea şi să garanteze, astfel, pedeapsa".

 

 O adevărată furtună politică a izbucnit pe tema conunităţii de romi din Italia, după ce mai multe violuri comise recent l-au determinat pe premierul Silvio Berlusconi să sugereze desfăşurarea a 30.000 de militari pe străzile oraşelor italiene, pentru combaterea infracţionalităţii în creştere, în legătură cu care populaţia învinuieşte imigranţii.

 

Deschiderea graniţelor europene a adus numeroşi ţigani români în Italia şi au apărut imediat tensiunile politice. Unele grupuri religioase estimează că 50.000 de ţigani români au sosit în ultimii ani, adăugându-se miilor deja prezenţi în Italia şi veniţi din fosta Iugoslavie.

 

 Berlusconi a sugerat desfăşurarea de militari suplimentari în urma a două violuri comise lângă Roma. Poliţia totuşi nu a identificat suspecţii ca fiind ţigani, dar a percheziţionat 47 de tabere ilegale, în căutarea vinovaţilor, şi "un român" a fost arestat, potrivit presei locale.

 

 Ignazio La Russa, ministrul apărării, a declarat că propunerea lui Berlusconi rămâne la stadiul de "ipoteză" şi că va fi dezbătută joi, în discuţii la nivel înalt.

 Thomas Hammarberg, comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, a efectuat o a doua inspecţie la taberele de romi de lângă Roma, luna aceasta şi a fost vizibil şocat după ce a întâlnit o româncă, Marinela, care locuia într-un cort cu cei doi copii ai săi, între şobolani şi în noroiul provocat de ploile torenţiale.

 

 "Situaţia este inacceptabilă", a declarat comisarul. "Nu s-a schimbat nimic de la raportul meu din iulie, de fapt condiţiile de trai sunt şi mai grele. Atâtea discuţii şi atenţie din partea presei, şi nimic nu s-a întâmplat. Este o dovadă de incapacitate politică", a subliniat el.

 

 Între timp, un poster oficial de campanie sponsorizat de primarul Romei, Gianni Alemanno, vorbeşte despre "6.216 expulzări în 2008" şi îşi asumă "20% din scăderea infracţionalităţii". Fost neofascist, Alemanno a făcut campanie promiţând să combată infracţionalitatea, imigraţia ilegală, bazându-se pe indignarea provocată de uciderea unei italience de către un ţigan român, în apropierea unei tabere de romi.

 

 Mario Mori, un general în retragere care este consilierul pe securitate al primarului, a încercat să liniştească spiritele. Mori a spus că dintre cei 6.216 imigranţi expulzaţi, majoritatea erau originari din Africa de Nord şi doar câţiva erau ţigani.

 

 Alemanno vrea să dărâme taberele ilegale şi să construiască unele pentru romii care au "dreptul" de a sta în Italia, demonstrând că sunt cetăţeni UE, iar cei fără acte vor fi vizaţi de expulzare.

 

 "Sunt îngrijorat de planurile de a folosi soldaţi pentru evacuarea ţiganilor din Roma. Dacă evacuările sunt necesare, ele ar trebui să fie efectuate în mod civilizat şi numai după ce este găsită şi oferită o alternativă satisfăcătoare de locuinţă", a declarat Hammarberg. NewsIn

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.